Blood on the dance floor
Bun venit! Daca sunteti fani Blood on the dance floor va asteptam sa va alaturati comunitatii!

Blood on the dance floor


 
AcasaPortalFAQInregistrareConectare
Bun venit la noi pe forum! Speram sa va distrati si sa fiti cat mai activi! ^_^

Distribuiţi | 
 

 Guardian Angel +16

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
katherina14
Incepator
Incepator


Fecioara Tigru
Mesaje : 2
Reputatie : 0
Data nasterii : 06/09/1998
Data de inscriere : 26/01/2013
Varsta : 19

MesajSubiect: Guardian Angel +16   Vin Sept 12, 2014 1:08 pm

Guardian Angel +16

       
   
   
    Capitolul 1
   
     Stropii reci de apă  se contopeau cu lacrimile mele, dar în acelaşi timp spălând rana de la mână ce mi-am făcut-o într-o sârmă ghimpată.
Viaţa mea era una groaznică. Am ridicat capul spre cripta din marmură albă. Poza mamei era acolo. O poză coloră ce trezea multe amintiri în mine. Toate lumânările ce mă chinuisem să le aprind erau stinse una câte una de picăturile de ploaie. Am ridicat ochii spre cer. Avem o senzaţie inconfortabilă. Ceva din mine mă durea. Acel ceva era sufletul.
Ştiam că mama mea mă veghea, şi ar fi urât să mă vadă aşa. Ar fi fost dezamăgită, dar nu puteam să nu plâng în hohote când ultima speranţă a vieţii mele murise. Hainele mele erau ude, părul meu lung şi roz lipindu-se de faţă. Am înălţat privirea la bolta infinită strigând cu toată puterea:
      - Mamă, dacă mă veghezi, şi mă iubeşti, dăruieşte-mi un înger păzitor. O speranţă. Ceva care să mă scape de coşmarul
în care trăiesc! M-am ridicat în picioare. Eram plină de noroi, udă, şi lovită. Am atins uşor crucea mamei îngânând
un "îmi lipseşti", apoi am părăsit locul de veci al părintelui meu.
      Acasă,  iar o să am o ceartă groaznică cu tata. Probabil e cu altă femeie la noi. Ploaia se oprise. Tokio arăta însfârşit curat. Praful înecăcios nu se mai simţea în atmosferă, vântul măturând toate gunoaiele şi frunzele căzute din copaci. O maşină trecu pe lângă mine. La volan era un tip cam de vârsta mea. Când ajunsese pe lângă mine apăsă tare pe acceleraţie, toata apa din baltă sărind pe mine. Avea geamul deschis, deci puteam auzi hohote de râs. Am scos un ţipăt scurt când apa rece a făcut contact cu pielea , mai apoi ridicând un deget şi făcându-i un "compliment"  acestuia. Mi-am încolăcit mâinile în jurul meu, pentru a mă încălzi. Purtam doar un tricou, iar pentru perioada aceasta eram exagerat de subţire îmbrăcată. Am pătruns în blocul derăpănat în care locuiam. Mirosul de mucegai se simţea puternic. Îmi creea o stare de vomă, aşa că am început să alerg pe scări până la etajul doi unde locuiam. Am deschis uşa apartamentului, care era inscripţionată cu tot felul de apelative, date de copii de 12-13 ani din restul apartamentelor. Am intrat în casă, plimbându-mă pe holul lung al casei, gândundu-mă să intru în una din camere, dar frica să nu dau peste vreo uşuratică  care este peste tatăl meu, tipic fiecărei seri, mă împiedica să o fac. Aceste gânduri păreau scoase din filmele de groază, având în vedere că sunt la mine în casă. Dar e de înţeles pentru că am fost destul de traumatizată  de traiul scârbos al tatei. Am intrat în bucătărie până la urmă, ghinionul meu fiind ca fix acolo să se afle tata, fiind la masă cu altă femeie. Avea câte una pe noapte. M-am uitat urât la ei, acesta zâmbindu-mi fals.
      - Sakura, ea este noua ta mamă.
      - Spui asta despre toate femeile care le aduci în casă doar o singură noapte. Nu vrea o mamă pentru o zi, şi în plus ţi-am mai spus că pentru mine nimeni nu o  va înlocui pe ea. Sper să mă fi făcut înţeleasă. s-a încruntat la mine spunându-mi doar să
dispar că sunt murdară şi îl fac de râs.
      - Nu ai nevoie de mine să te fac de râs tată, reuşeşti singur asta în fiecare zi. am spus repede, plecând înainte să mi-o întoarcă. Eram conştientă că se va răzbuna, dar nu mă interesa. Era o ură reciprocă.
      Mă plimbam prin casă încercând să-mi găsesc " rolul în viaţă" , de parcă aşa ceva se putea găsi într-un bordel. Defapt, se putea. Pentru acesta, aici era partitura de viaţă, daar nu şi pentru mine.
Ajung în camera mea şi îmi dau hainele murdare jos, schimbându-mă. Aveam de gând să plec diseară. Nu doream să stau în casă să o aud toată seara cum geme.
Nu eram genul care să meargă în cluburi, sau alte locuri unde adolescenţii golănesc. Nu îmi plăcea să-mi pierd timpul cu vicii. Da, fumam. Însă nu beiam sau mă drogam, încă. Presimt că toate acestea vor avea un început.
Să o zic sincer, nici de imaginea mea în public nu eram interesată. La şcoală eram privită ca o tocilară doar pentru că mă ducea capul şi avem o memorie foarte bună, prieteni nu aveam, deci eram o ciudată pentru restul. Eu nu aveam nevoie de amici. Alte persoane care la un moment dat să mă lase baltă? Alte persoane care să mă părăsească la fel ca mama? Nu, mai bine rămân singură.
       Am ieşit din casă fără să îi zic tatei unde merg, când mă întorc, cu cine merg sau alte întrebări de rutină ce le primeşte un adolescent de la părintele grijuliu înainte de a pleca seara din casă. Da, părintele grijului. El nu e aşa. Era prea ocupat să se giugiulească cu tipa aia ca să mă întrebe pe mine ceva. La fel ca în fiecare seară de altfel. Am părăsit scara blocului, cu acelaşi gând care îl am mereu: cum ar fi să fiu iar copil? să am iar zâmbetul pe buze non-stop? Să mă agăţ de fiecare vorbă falsă spusă de oricine, să îmi iau mama de mână atunci când simt că frica mă copleşeşte? Să respir prin zâmbete dulci aruncate tuturor necunoscuţilor, să nu îmi fac probleme de bani, de trai, de orice ce ţine de maturitate. Anul viitor aveam să fiu la facultate şi greul abia atunci va începe. Îmi aprinsesem o ţigară imediat ce părăsisem blocul. Inhalam fumul înecăcios, analizând cu atenţie felul în care acesta se risipeşte uşor din plămânii mei în aer atunci când expirasem. M-am proptit pe o bancă pierzându-mă în atmosfera creată de linişte. Era totul atât de perfect. Mi-am închis ochii amintindu-mi acele seri de coşmar în care tata venea beat de la o prostituată, găsind tot felul de motive să o bată pe mama. O bătea crunt. Ce era cel mai dureros era că lui nu îi păsa că o făcea în faţa unui copil de 4 ani. Era, a fost, şi va rămâne un prost. În unele nopţi, stăteam în camera mea dormind, iar el în camera alăturată o lovea pe femeia vieţii mele. Mă trezea din somn, pentru a-şi vărsa nervii şi pe mine. Când am împlinit 10 ani, deja eram destul de matură pentru a conştientiza. Viaţa mă făcuse să fiu aşa. O observam pe mama cum încerca mereu să pară fericită şi să îşi ascundă rănile. Dar se vedea în ochii ei că ştie că tata este în fiecare seară la alta între picioare, se obişnuise fără el şi se vedea că îşi dorea să nu îl fi iubit. Dar eu o împiedicam mereu. Întotdeauna când vroia să renunţe se uita în urmă din cauza mea. Poate că vroia doar ca tata să arate că îi pasă de noi, sau poate vroia să fie doar ea cu mine. Nimeni nu va şti vreodată. O trata ca pe o sclavă, nici măcar nu ştia să îi vorbească. Pentru o femeie, vorbele bărbatului de care  este îndrăgostită sunt cele mai dulci mângâieri. Dar el, nu ştia să-i vorbească, ştia doar să o lovească. O trata doar cu respingeri şi ţipete. Probabil era drăgăstos cu celelalte femei la care mergea seară de seară. Acum, că ea a plecat, realizează oare că fără ea e mort? Ea a plecat, şi din cauza lui, până la urmă m-a lăsat sngură, fapt ce mereu l-a evitat. şi probabil, o să-şi dea seama şi el, deşi... prea târziu.
         O lacrimă se prelinsese uşor pe obraz, la bărbie unindu-se cu alta. Formau un întreg. Zâmbisem nervoasă. Îl uram pentru asta. Acum că am crescut, nu mă mai poate lovi. În casă ne purtam de parcă celălalt e invizibil. Abia ne vorbeam. Aruncasem ţigara consumată de vânt pe jos şi scosesem una nouă. O aprinsesem trăgând mai mult şi cu poftă. Îmi doream doar să scap din acest infern.
Sus In jos
 
Guardian Angel +16
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Blood on the dance floor :: Sa discutam despre altceva :: Fan art :: Proza :: Fan ficuri :: In desfasurare-
Mergi direct la: